Nu-i cerul mai senin deasupra văii
Cuprins de voroneţul pitoresc
Aşa cum sunt ochii femeii,
Când visele se împlinesc.
Sub raza blândă aurie
Cu toate cele câte-au fost,
Un mărţişor însemnă bucurie
Cuprinsă-n frumuseţea unui gest.
Un dar cu nelipsite şoapte,
Când primăvară vine iar
Cu freamăt nou din zori în noapte
Şi-i nelipsit din calendar.
[de Constantin Iordache]